Te-ai gândit vreodată, că atunci când ești pus în fața unei sarcini, ai putea să ai, referitor la aceasta, o percepție diferită față de a altei persoane ca și consecință a unei proprii caracteristici?

O sarcină poate să fie mai grea sau mai ușoară în funcție de cât de bine credem că ne vom descurca să o rezolvăm.

Este vorba despre autoeficacitate, un concept din socio-cognitivism, care exact asta reprezintă, „capacitatea percepută de a face față unor situații specifice“. După cum spune și definiția, aceasta se refeă la sarcini sau domenii specifice și nu trebuie să fie confundată cu valoarea personală, stima de sine sau credințele legate de cât de bine “o ducem în viață”.

Există patru surse principale ale autoeficacității. Așadar, aceasta se formează pe baza experiențelor anterioare pe care le-am avut cu sarcina respectivă sau cu sarcini asemănătoare. Succesul pe care l-am avut în trecut ne poate influența să vedem sarcina curentă ca pe ceva la care noi putem performa, iar eșecul ne poate face să credem că nu vom reuși nici de data asta. Totuși, aceasta nu este o lege, iar percepția legată de succes și eșec este determinată și de felul în care noi facem atribuiri („Am luat 10 pentru că a fost profesorul indulgent” sau „Am luat 10 pentru că am învățat și am scris bine la examen”).

Autoeficacitatea se formează și prin învățarea vicariantă (învățarea din consecințele comportamentelor celor din jurul nostru). Dacă văd la modelele pe care le am că respectă deadline-urile la locul de muncă și că sunt lăudați de superior pentru asta, voi face și eu la fel pentru a primi laude.

De asemenea, o altă sursă e reprezentată de stările emoționale trăite în acele contexte. Dacă îmi e frică să fac un anumit lucru „simt“ că nu voi ști să îl fac bine. Emoțiile pe care le simțim sunt influențate, la rândul lor, de nivelul de autoeficacitate perceput.

Autoeficacitatea se sprijină și pe persuasiunea verbală pe care o resimțim din mediul social. Oamenii lângă care stăm emit judecăți care își pun amprenta asupra autoeficacității noastre în diferite contexte. „Te descurci tu să participi la o conferință?!“ sau „Cum te gândești tu că o să poți trece de o sesiune la medicină?!“ sunt remarci pe care le auzim în jurul nostru și care ne pot scădea nivelul de încredere pe care îl avem că vom reuși. Reversul ar fi „Du-te și vei vedea că poți să îți iei toate examenele, așa cum ai făcut alte lucruri poate mai dificile“. Laudele care nu se bazează pe nimic nu sunt neapărat eficiente și pot crea distorsiuni în perceperea abilităților noastre.

În contexte academice și profesionale, autoeficacitatea își spune cuvântul atunci când suntem puși în situația de a da un examen, de a aplica la un job, de a merge la un interviu, de a prezenta un proiect și în alte contexte.

Momentul în care auzi doi colegi de facultate care răspund diferit la întrebarea „Cât de grele sunt examenele din sesiunea care urmează“ este unul în care te poți întreba dacă ei dau examene diferite, dacă sunt pregătiți la fel de bine sau dacă au la fel de multă încredere propriile competențe.

Data viitoare când ești pus în fața unei sarcini, înainte de a-i evalua dificultatea, dă un pas înapoi și analizează ce te face să crezi că este sau nu dificilă și ce te face să crezi că vei reuși sau nu.

Având în vedere că este cunoscut faptul că suntem mai sensibili la critici externe decât la laude, trebuie să avem grijă la persoanele care ne înconjoară, de la care cerem sfaturi și de care ascultăm. Putem fi influențați adesea în sens negativ mai mult decât pozitiv în legătură cu felul în care ne percepem abilitățile.

Recunoașterea și reglarea emoțiilor este un alt pas care ne poate susține în creșterea sau menținerea unui grad optim de autoeficacitate, iar evaluarea reușitelor anterioare este, de asemenea, de mare ajutor.

Tu crezi că poți să treci peste următoarea sarcină provocatoare?

Articol scris de Rodica Afrăsinei

career-1738216_1920

Turist in orașul tău

Deja e vară. Și ce facem noi vara? Ne plimbăm. Vara e pentru vacanțe pline de aventuri, pentru concedii relaxante, vara e momentul în care

Mai departe »
CCOPA

Managementul timpului

Dacă ne oprim să analizăm puțin, cu toții putem găsi lucruri asupra cărora deținem controlul, o parte asupra cărora nu avem control, însă există și

Mai departe »