Încă de mici copii avem întrebări legate de profesie: ce vrei să te faci când vei fi mare? Pe măsură ce creștem, ne întâlnim tot mai des cu necesitatea de a lua o decizie legată de carieră: ce profil să îmi aleg la liceu?, la ce facultate să dau?, să merg la master?, care este jobul potrivit pentru mine?, să îmi schimb cariera? Cu atât de multe întrebări și opțiuni de răspunsuri, cum facem noi alegeri legate de carieră?
Cercetătorii s-au uitat atent la acest aspect, dezvoltând numeroase teorii referitoare la procesul decizional, la tipurile de decizii, la factorii care
influențează procesul, stilurile decizionale, etc. Gati et. al (2010) au propus un model multidimensional care ia în calcul trăsăturile de personalitate, motivația și elemente ale procesului cu potențial de a influența decizia, dezvoltând astfel teoria profilurilor decizionale.
Conform acestei teorii, profilul decizional al unei persoane poate fi constituit pe baza a 11 dimensiuni distincte, rezultate din combinarea complexă a stilurilor, atitudinilor, comportamentelor și credințelor implicate în procesul decizional. Fiecare dimensiune este reprezentată pe un continuum pe o scală bipolară (Gati et. al, 2010).
Colectarea informațiilor (comprehensiv – minimal): se referă la cât de meticuloși sau superficiali sunt persoanele decidente în a căuta și organiza informațiile necesare în luarea deciziei de carieră;
Procesarea informațiilor (analitic – holistic): se referă la gradul în care decidentul procesează informația în detaliu și respectiv, gradul în care o conectează cu alte informații contextuale;
Locus de control (intern – extern): cât de mult crede o persoană că decizia îi aparține și că îi va afecta oportunitățile profesionale versus că deciziile ei sunt determinate de factori externi, precum noroc sau soartă;
Efortul investit în proces (mult – puțin): cât de mult timp și efort mental o persoană investește în procesul decizional;
Procrastinare (mare – puțină): cât de mult o persoană evită sau amână să se gândească la opțiunile pe care le are, să ia decizia;
Rapiditatea luării deciziei finale (rapid – încet): se referă la timpul necesar unei persoane pentru a lua decizia finală odată ce a adunat și analizat informațiile și opțiunile;
Consultarea celorlalți (frecvent – rar): cât de des persoana se consultă cu ceilalți în fiecare etapă a procesului decizional;
Dependența de ceilalți (mare – mică): nivelul de responsabilitate asumat; sunt persoane care, deși se consultă cu ceilalți, îmbrățișează decizia ca fiind a lor, cu responsabilitate completă, pe când alte persoane se așteaptă ca ceilalți să ia decizia pentru ele;
Dorința de a-i mulțumi pe ceilalți (mare – mică): cât de mult încearcă o persoană ca prin decizia pe care o ia să îi mulțumească pe cei apropiați (familie, partener, prieteni etc.)
Aspirația pentru o ocupație ideală (mare – mică): cât de mult persoana aflată în procesul decisional se străduiește să obțină o ocupație perfectă pentru ea;
Capacitatea de compromis: gradul în care o persoană este gata să accepte compromisuri și să fie flexibilă față de alternative ale preferinței, atunci când întâmpină dificultăți.
Cercetătorii Gati et al. au creat o platformă gratuită în care poți testa care este profilul tău decizional: www.cddq.org.
De asemenea, consilierii de la Centrul de Carieră, Orientare Profesională și Alumni îți pot oferi suport în procesul decizional. Știm cât de greu poate fi când ne aflăm în prag de schimbări sau alegeri profesionale, știm cât de frecvente sunt acestea. Poți beneficia de empatia, cunoștințele și sprijinul consilierilor de la centru în facilitarea luării deciziilor.
